Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru O LIRA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentru O LIRA.

Mihai Eminescu - O arfă pe-un mormânt

... Mihai Eminescu - O arfă pe-un mormânt O arfă pe-un mormânt de Mihai Eminescu Prin gândurile-mi triste și negre treci frumoasă, Ca marmura de albă, în haine de argint, Cu ochii ... aur moale... Deasupra frunței tale e-un mândru cerc de stele ­ Astfel treci tu, copilă, făptura minții mele, Minune-a Creațiunei, ș-o singură gândire Te face ca să tremuri: o arfă pe-un mormânt. Da, da! În viața-mi tristă tu treci cu-a tale stele Albastre și în zboru-ți tu murmuri ... surâzând... E-amor? copilărie?... Sunt versurile mele Ce-ocupă a ta minte de murmurezi visând? Surâzi!... Nu plânge numai la finele poemei        C-o arfă pe-un mormânt. Ah! de-aș muri... tu, înger, fără să știi vodată Că te-a iubit acela, ce zace în pământ ... acea lume-ntreagă ție-a fost închinată ­ Tu inocentă, albă, ai trece surâzând... Doar luna-n cer atuncea s-ar îndoi în liră Ș-ar suspina în noapte: o

 

Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă

... al căpitanului CHIRIAC , tejghetar, om de încredere al lui Dumitrache, sergent în gardă SPIRIDON , băiat pe procopseală în casa lui Titircă RICĂ VENTURIANO , arhivar la o judecătorie de ocol, student în drept și publicist VETA , consoarta lui Jupân Dumitrache ZIȚA , sora ei În București, la Dumitrache ACTUL I (O odaie de mahala. Ușă în fund dând în sala de intrare; de amândouă părțile ușii din fund, câte o fereastră. Mobile de lemn și paie. La stânga, în planul întâi și-n planul din fund câte o ușă; în dreapta, pe planul al doilea altă ușă. În dreapta în fund, răzemată de fereastră, o pușcă de gardist cu spanga atârnată lângă ea.) SCENA I JUPÂN DRUMITRACHE, în haine de căpitan de gardă fără sabie, și NAE IPINGESCU JUPÂN DUMITRACHE ... nene, zău! parol! să n-ai parte de mine și de Veta!" Ei! când am auzit așa vorbă mare, n-am putut pentru ca s-o tratez cu refuz. IPINGESCU: Rezon! JUPÂN DUMITRACHE: Ei! haide!... dar unde mă gândeam eu că o să mi se întâmple un așa ceva. Ne ducem. Ședem la o masă mai la ...

 

Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu

... Mihail Cuciuran - O zi şi o noapte de primăvară pe ruinele Cetăţii Neamţu O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu de Mihail Cuciuran Informații despre această ediție Suflați răcoroși zefiri pe coarda lirei mele, Suflați p-astă rîsipă ... mi un ce mic fîlfîind, De unde eram sigur că toati acum îs mute Zăresc o cocoveică pi-un stîlpușor cîntînd. Mă scol să iau o piatră, s-alung ace urîtă Pasăre, ce răcnești c-un glas pătrunzători, Și cînd o rădicasăm, întru ace menută, Mi să arat-o umbră strigînd îngrozitor. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • â ... vrem să mă odihnesc ; M-am suit sus pi o piatră ca s-adorm un menut, Și cînd să închid ochii atunci din nou zăresc O umbră ce s-înalță din acel loc tăcut. Și vine drept la mine, și în fațî-mi se oprești Întrebînd cini aice pe mine m ... a o cînta. Vroind să plîng aice mărind a voastre fapte, Ș-îmi închin astor zidiri care să răsîpesc, Și care di ...

 

Ion Heliade Rădulescu - La moartea lui Cârlova

... călători, și-ndată, oprindu-le-a lor pas, Țintind a lor vedere... tu zbori și i-ai lăsat! Tu ai urât o țară unde puțini ascultă Sau unde-a ta cântare cu ei nu însoțești; Încă trăind, tu viața o petreceai mai multă Sorbit în armonia a cetelor cerești, Unde ostaș d-aicea acol-ai și grăbit. Sub tânăra ta mână, degetele-arzătoare ... și călător; Astfel vulturul mândru din nalta sa privire Parcă ar zice lumii din marele său zbor: Pământul mi-este leagăn, dar locuiesc în cer. O, fenomen ce-n veacuri abia când se ivește, O, stea care răsare chiar într-al său apus! Ce fu a ta lucire? Și ce ne prevestește? Ce înger te întoarce? Ce înger ... eu sunt după tine, pe urmă-ți te-nsoțesc; Râvna p-ale ei aripi acolo mă răpește Și soarta ta cea lesne în veci eu o doresc, Dar... plumbul datoriei mă trage iară jos. Cu care legătură afirea mea se-ntină, Întocmai ca ștejarul adânc rădăcinat?! Vântul când se răscoală, el ... ce mai rămâne privește dureros. Vai! iată a mea soartă, și cât de povăroasă! Iar tu ai fost ca floarea acea primăvăroasă Ce-

 

Alphonse de Lamartine - Safo

... groază încremenite! Atunci Safo, luând lira, sună în ea cu putere Și cântă aceste versuri cu un glas plin de durere: “O, grozave țărmuri, o, noian cumplit! Iată, făr’ de frică aici acum șez, Căci eu Afroditei vreau să m-oferez, Defăimându-i templul unde am servit... O, Posidoane puternic, cred că-mi vor fi mai plăcute A tale ape amare decât un trai osândit. Privește cu ce cunună mi-am ... cu mine, din Lesbos fecioare! Plângeți și iar plângeți, căci sunt rușinată. Căiți pe aceea ce pentru el moare Decât să trăiască de el defăimată. O! liră mult mângâioasă, ce prin tine m-am slăvit O! liră ce pentru dânsul ai răsunat nu o dată, Acum, când te văd, îmi pare că nu ești de suferit, Căci tu îmi aduci aminte cu al tău acord îndată De-al meu ... carul său strălucit, Cel de apoi al meu soare, se suie cu repegiune, Se grăbește ca să-nceapă ziua mea de la sfârșit, Primește dar, o, soare, cea de-apoi închinăciune! Mâini vei răsări tu iarăși din a mărilor noianuri, În care mormântul jilav astăzi îmi este gătit. Deci ...

 

Constantin Stamati - Safo

... groază încremenite! Atunci Safo, luând lira, sună în ea cu putere Și cântă aceste versuri cu un glas plin de durere: “O, grozave țărmuri, o, noian cumplit! Iată, făr’ de frică aici acum șez, Căci eu Afroditei vreau să m-oferez, Defăimându-i templul unde am servit... O, Posidoane puternic, cred că-mi vor fi mai plăcute A tale ape amare decât un trai osândit. Privește cu ce cunună mi-am ... cu mine, din Lesbos fecioare! Plângeți și iar plângeți, căci sunt rușinată. Căiți pe aceea ce pentru el moare Decât să trăiască de el defăimată. O! liră mult mângâioasă, ce prin tine m-am slăvit O! liră ce pentru dânsul ai răsunat nu o dată, Acum, când te văd, îmi pare că nu ești de suferit, Căci tu îmi aduci aminte cu al tău acord îndată De-al meu ... carul său strălucit, Cel de apoi al meu soare, se suie cu repegiune, Se grăbește ca să-nceapă ziua mea de la sfârșit, Primește dar, o, soare, cea de-apoi închinăciune! Mâini vei răsări tu iarăși din a mărilor noianuri, În care mormântul jilav astăzi îmi este gătit. Deci ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

... Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin ... a mea buză am pronunțat ast nume, Invenție fatală delirului uman. Am stors mult astă vorbă, ș-aflatu-o-am tot vidă, Ș-am azvârlit-o-ncolo ca pe o scoarță-aridă, Ce buzele umane o tot resug în van. În stearpa sa speranță d-o glorie ce pasă, În cursul vieții sale în urmă-i omul lasă Un nume ce tot scade, din zi în zi proscris; Și timpul p ... filomela aspiră la renume Când noaptea-ntreagă cântă l-al apelor susur? Tot astfel cântai și eu, precum omul respiră, Cum pasărea ciripe, cum sună-o biată liră, Cum vântul suflă, geme, cum apele murmur. Amor, cântare, rugă, atât fu a mea viață; Din toate câte omul dorește și învață, Amici ... ca dânșii trăi-voi a viață În verva imortală ș-eterna dimineață Divinelor concerte, în hor de cherubimi. Peste curând... dar moartea c-o ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind

... Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin ... a mea buză am pronunțat ast nume, Invenție fatală delirului uman. Am stors mult astă vorbă, ș-aflatu-o-am tot vidă, Ș-am azvârlit-o-ncolo ca pe o scoarță-aridă, Ce buzele umane o tot resug în van. În stearpa sa speranță d-o glorie ce pasă, În cursul vieții sale în urmă-i omul lasă Un nume ce tot scade, din zi în zi proscris; Și timpul p ... filomela aspiră la renume Când noaptea-ntreagă cântă l-al apelor susur? Tot astfel cântai și eu, precum omul respiră, Cum pasărea ciripe, cum sună-o biată liră, Cum vântul suflă, geme, cum apele murmur. Amor, cântare, rugă, atât fu a mea viață; Din toate câte omul dorește și învață, Amici ... ca dânșii trăi-voi a viață În verva imortală ș-eterna dimineață Divinelor concerte, în hor de cherubimi. Peste curând... dar moartea c-o ...

 

Vasile Alecsandri - Vis de poet

... Vasile Alecsandri - Vis de poet Vis de poet de Vasile Alecsandri Ea era frumoasă, dulce,-ncântătoare, Ca o floare vie, căzută din soare; Lumea-namorată și de doruri plină O slăvea în taină ca pe o regină, Și pe când nici visul nu-ndrăznea, nici dorul Până lângă dânsa să-și înalțe zborul, Gingaș, cu iubire, un poet ferice Prin a ... pământul să-i alergi ușor? Vrei s-anin pe frunte-ți mărgăritărele, Salbe înșirate pe raze de stele? Vrei tu la picioare-ți lumea s-o închin? Vrei să fii regina cerului senin? Spune-mi, ce minune dorești ca să nască Pentru-a ta plăcere dragostea-mi cerească? Dragul ... șoptești din stele, Tu luminezi calea rugăciunii mele, Și în veci pe tine cu drag te găsesc În orice îmi place, în orice iubesc, Ș-o credință sfântă de la cer îmi vine Că în altă lume m-am iubit cu tine. O! mult îmi e scumpă închinarea ta, Căci, iubind, amorul tu știi a-l cânta. Și prin armonia dulcei tale lire Vom zbura-mpreună ... ...

 

Mihai Eminescu - Ondina

... danțândele ființe albe, Iese cum cântecul dintre suspine Regina albelor nopții regine. Păru-i ca aurul fața-ncadrează, Cunună-n undele-i se furișează. Pe-o liră gingașă și argintie Mânuța-i coardele le-ncurcă vie Și cum din zilele poetici, june, A idealului iese minune, Astfel prin notele lirei ... trece-n infinit,    Ca un fulger fără țintă,    Ca un cap fără zenit.    Și din chinuri ce mă-neacă,    Eu sorb mirul cel curat,    Cum o lebădă se pleacă    Bând din lacul înghețat.    Și cu moartea cea adâncă    Am schimbat al vieței gând,    Am fost vultur pe o stâncă,    Sunt o cruce pe-un mormânt.    Care-i scopul vieții mele,    Întreb sufletu-mpietrit?    Ochiu-i stins, buzele mele    De dureri a-nvinețit.    Crucea-mi ... scumpu-i eres Îl pierde în coardele sale.        Vărsându-l cu dor,        Plângând râzător, El cântă cu buze de miere        Durere: ,,De ce nu-s o floare uscată de vânt Și pală ca fruntea pe moarte, Ce mila o pierde prin cruci de mormânt Cu miros strivit, fără soarte,        C-atunci m-ai lua,        La mine-ai căta Gândindă, cum e trecătoare        O floare. Dar eu nu-s, copilă, decât un amor Ce arde-n ...

 

Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie)

... danțândele ființe albe, Iese cum cântecul dintre suspine Regina albelor nopții regine. Păru-i ca aurul fața-ncadrează, Cunună-n undele-i se furișează. Pe-o liră gingașă și argintie Mânuța-i coardele le-ncurcă vie Și cum din zilele poetici, june, A idealului iese minune, Astfel prin notele lirei ... trece-n infinit,    Ca un fulger fără țintă,    Ca un cap fără zenit.    Și din chinuri ce mă-neacă,    Eu sorb mirul cel curat,    Cum o lebădă se pleacă    Bând din lacul înghețat.    Și cu moartea cea adâncă    Am schimbat al vieței gând,    Am fost vultur pe o stâncă,    Sunt o cruce pe-un mormânt.    Care-i scopul vieții mele,    Întreb sufletu-mpietrit?    Ochiu-i stins, buzele mele    De dureri a-nvinețit.    Crucea-mi ... scumpu-i eres Îl pierde în coardele sale.        Vărsându-l cu dor,        Plângând râzător, El cântă cu buze de miere        Durere: ,,De ce nu-s o floare uscată de vânt Și pală ca fruntea pe moarte, Ce mila o pierde prin cruci de mormânt Cu miros strivit, fără soarte,        C-atunci m-ai lua,        La mine-ai căta Gândindă, cum e trecătoare        O floare. Dar eu nu-s, copilă, decât un amor Ce arde-n ...

 

   Următoarele >>>